Nimic din ce scriu azi nu e nou. Toţi ne gândim la asta la un moment dat.
Trece timpul. Îmi trece timpul. Şi mi-e teamă că trăiesc prea puţin cu gândul la viitor. Sunt tânără şi parcă voi fi etern aşa. Resursele de acum le epuizez fără nici o grijă. Fac multe lucruri şi mă bucur de ele. Dar sunt ele o temelie pentru etapa următoare a vieţii mele? Construiesc ceva, sau mă joc cu nisipul?
Psalmii 90:12 Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!
comentarii recente