Ca şi tineri creştini ne bucurăm să fim diferiţi de lume, şi chiar suntem atenţi la acest lucru: cum ne îmbrăcăm, cum vorbim, ce muzică ascultăm… Ne pasă de mărturia noastră în faţa prietenilor necreştini. Şi în general reuşim să fim diferiţi.
V-aţi gândit vreodată că poate suntem doar diferiţi… şi atât? Poate doar arătăm diferit. Dar nu aveţi prieteni care nu îl cunosc pe Dumnezeu şi totuşi se îmbracă decent?… Colegi de liceu care nu fumează şi nu înjură?… Oameni morali şi integri, dar care nu sunt născuţi din nou. Unde e diferenţa atunci? Adânc în inima noastră, nu? 
Cum vrea Dumnezeu să fim diferiţi? Cred că trebuie să aducem în lume altceva decât o înfăţişare diferită şi un comportament diferit. Suntem aici ca să arătăm dragoste. Sau mai bine, suntem aici ca să arătăm lumii Dragostea. Dragostea care nu are o explicaţie logică şi care nu aşteaptă nimic în schimb. Dragostea care se bucură să iubească şi atât.
Nu vorbesc în clişee. Dragostea e ceea ce ar trebui să ne facă diferiţi de cei fără Dumnezeu. Felul în care Îl iubim pe Dumnezeu, cu toată inima noastră, cu toată mintea, cu tot cugetul… cu întreaga fiinţă. Şi mai mult, felul în care ne iubim unii pe alţii.
Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii. (Ioan 13.35)
Eu nu Îl iubesc pe Dumnezeu aşa. Şi relaţiile mele cu cei din jur lasă de dorit. Dar mă rog să Îl cunosc pe El mai mult, şi să fiu umplută de dragostea Lui, ca să pot iubi la rândul meu.
Noi Îl iubim pentru că El ne-a iubit întâi. (1 Ioan 4.19)
Prostia va face diferiti fata de atei. Felul cum sunteti prosti si credeti in zane fermecate. Si aia ‘fara dumnezeu’ pot iubi. Si oricum tu nu-l iubesti pe Dumnezeu, ai creieru spalat incat sa crezi ca-l iubesti. Sau il ‘iubesti’ (care ii mai mult pupat in cur), doar ca sa nu ajungi in iad.
Te gandesti la dumnezeu in fiecare zi de-l iubesti? Mergi in fiecare zi la biserica pentru ca ti-e dor de el? Vorbesti cu el mai mult decat cu alti prieteni? Daca da, meriti sa fii gazat. Daca nu, nu-l iubesti pe Dumnezeu mai mult decat pe tine.
‘Dumnezeu’ ne-a dat un dar foarte interesant : sistemul nervos vegetativ, care te obliga sa-ti pese mai mult de tine.
Interesanta tema abordata, felicitari Ioa. In ultima vreme am avut tot mai des senzatia ca a fi crestin a devenit o problema de imagine, mi se pare ca exista anumite ‘masuri’ care ne fac mai mult sau mai putin crestini: de cate ori mergem la Biserica, cum ne imbracam, cum vorbim, cu cine ne imprietenim, cate capitole din Biblie citim zilnic. Destul de trist as zice eu, fiindca printre toate aceste ‘detalii’ se pierde esentialul, se uita de cea mai importanta porunca:
“IUBESTE-L PE DUMNEZEUL TAU SI IUBESTE-TI APROAPELE”
Mi-ar placea daca oamenii si-ar aminti mai des ca inima este mult mai importanta decat imaginea si ar lucra mai mult la capitolul acesta.
@cms: Evident ca daca esti ateu poti sa iubesti oamenii care te inconjoara, dar nu poti sa-l iubesti pe Dumnezeu. Poate te va surprinde, dar exista oameni care au o relatie personala cu Dumnezeu, vorbesc cu Dumnezeu si il au pe Dumnezeu in viata lor chiar daca nu se duc in fiecare zi la Biserica. Dumnezeu este cu noi peste tot, nu este inchis intre cei 4 pereti ai unei Biserici.
Da, oamenii care au o relatie cu dumnezeu sunt oameni slabi, ca niste copii cu prieteni imaginari. In timp ce un credincios se miorlaie si se roaga sa i se rezolve problema, un ateu se ridica si si-o rezolva singur. Cu o societate de credinciosi nu o sa progresezi niciodata, pentru ca voi nu vreti sa cunoasteti universul, pentru ca aveti deja raspunsul idiot : e de la dumnezeu.
Daca nu erau atei, nu existau medicamente si spitale, etc pentru ca ne lasam in voia lui.
@cms asta tio crezi tu
@cms: Faptul ca universul (inclusiv Pamantul) e creat de Dumnezeu nu inseamna ca nu suntem interesati sa il cunoastem (chiar dimpotriva). Te-as provoca sa incerci sa afli cati olimpici nationali sunt credinciosi. Asta ca sa nu ne uitam in istorie sa vedem cat de multi oameni de stiinta s-au declarat credinciosi.
Cat despre slabiciune… te-as invita sa citesti Biblia doar informativ (macar) si vei vedea ca dupa rugaciune mai tot timpul urmeaza actiune. Dumnezeul meu actioneaza si eu sunt creat in imaginea Lui si ca urmare, desi cred ca viata mea e in mana Lui, asta nu ma priveaza de creativitate si libertatea de a actiona.
Post despre creativitate foarte interesant: http://patratosu.wordpress.com/2008/05/15/sa-fiti-ca-unul-dintre-acestia-04/.