Dezamăgire

Dezamăgirea doare. Nimeni nu se gândeşte: “Hmmm…. îmi doresc să fiu dezamăgit! De mult timp nu am mai fost, şi parcă mi-e dor…”. Nu ne rugăm să ne dezamăgească cineva. Deşi poate ar trebui.

Prea uşor ne creştem aşteptările faţă de cei din jur. Începem o relaţie. De prietenie. La început e suficient să ştim că se gândeşte cineva la noi. Apoi, pe măsură ce ne implicăm mai mult, vrem să ne aducă ceva bun în drum spre casă, să ne trimită o vedere din vacanţă. Peste puţin timp doar flori nu mai sunt suficiente, trebuie să fie Florile Preferate. Ne dăruim şi vrem să fim trataţi la fel înapoi. Deja ştim sigur că vom primi un cadou. Dar TREBUIE să fie Cadoul La Care Ne Gândim Noi, nici mai mult nici mai puţin… Nu vroiam decât să se gândească cineva la noi; acum vrem doar să ne citească gândurile. Cu cât creşte implicarea, cresc şi aşteptările.

La fel aşteptăm de la Dumnezeu lucruri. Şi sigur nu ne iubeşte, dacă nu ne împlineşte aşteptările cele mai fierbinţi. Ne rugăm constant, citim Biblia după plan, şi… aşteptăm ca Dumnezeu să ne răspundă şi să ne dea, să Îşi facă şi El partea. Nu, El nu este genie-in-a-bottle şi prin planul Lui perfect nu este articolul: “Omul va fi răsfăţat prin împlinirea tuturor dorinţelor şi poftelor sale. Eu, Dumnezeu, voi avea grijă de acest lucru.”

Când lucrurile încep să meargă bine pentru noi,

Visezi?

Nu eşti înfrânt atunci când sângeri,
Şi nici când ochii-n lacrimi ţi-s.
Adevăratele înfrângeri
Sunt renunţările la vis.

Diferiţi cum?

Ca şi tineri creştini ne bucurăm să fim diferiţi de lume, şi chiar suntem atenţi la acest lucru: cum ne îmbrăcăm, cum vorbim, ce muzică ascultăm… Ne pasă de mărturia noastră în faţa prietenilor necreştini. Şi în general reuşim să fim diferiţi.

V-aţi gândit vreodată că poate suntem doar diferiţi… şi atât? Poate doar arătăm diferit. Dar nu aveţi prieteni care nu îl cunosc pe Dumnezeu şi totuşi se îmbracă decent?… Colegi de liceu care nu fumează şi nu înjură?… Oameni morali şi integri, dar care nu sunt născuţi din nou. Unde e diferenţa atunci? Adânc în inima noastră, nu?

Cum vrea Dumnezeu să fim diferiţi? Cred că trebuie să aducem în lume altceva decât o înfăţişare diferită şi un comportament diferit. Suntem aici ca să arătăm dragoste. Sau mai bine, suntem aici ca să arătăm lumii Dragostea. Dragostea care nu are o explicaţie logică şi care nu aşteaptă nimic în schimb. Dragostea care se bucură să iubească şi atât.

Nu vorbesc în clişee. Dragostea e ceea ce ar trebui să ne facă diferiţi de cei fără Dumnezeu. Felul în care Îl iubim pe Dumnezeu, cu toată inima noastră, cu toată mintea, cu tot cugetul… cu întreaga fiinţă. Şi mai mult, felul în care ne iubim unii pe alţii.

Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii. (Ioan 13.35)

Eu nu Îl iubesc pe Dumnezeu aşa. Şi relaţiile mele cu cei din jur lasă de dorit. Dar mă rog să Îl cunosc pe El mai mult, şi să fiu umplută de dragostea Lui, ca să pot iubi la rândul meu.

Noi Îl iubim pentru că El ne-a iubit întâi. (1 Ioan 4.19)

4

Viaţa mea există, se desfăşoară, creşte prin 4 elemente:

1. Dumnezeu Tatăl meu, plin de dragoste, răbdare şi planuri pentru fiica Sa.

2. Domnul Isus Hristos, care S-a dat pe sine însuşi pentru mine şi în locul meu, îngropat, înviat şi înălţat, Miel şi Mare Preot în veac.

3. Duhul Sfânt prin care am fost pecetluită pentru ziua răscumpărării, Călăuza mea în tot adevărul, Mângâietorul meu şi Prezenţa din templul trupului meu.

4. Cuvântul lui Dumnezeu, Sfânt şi Încercat.

Patru Elemente oare? Patru Stâlpi? Sau pur şi simplu:

Cel ce se numeşte EU SUNT

Cum defineşti viaţa ta? Ce te ţine în viaţă? Ce te îndeamnă să nu renunţi şi să mergi mai departe? Cine te influenţează? Cine te călăuzeşte? Cine te iubeşte? Cu cine te avânţi înspre necunoscut? Cu cine râzi şi cine îţi şterge lacrimile?

Crezi că eşti singur? Mai gândeşte-te. Sigur eşti singur? Atunci ascultă Cine bate la uşă…

Cel ce se numeşte EU SUNT

vrei o minune?

“Floarea, floarea mea a murit”

m-am intors de la calculator sa vad ce e asa de grav

si s-o vad pe Andreea cu ghiveciul in mana.

Da, intradevar a murit floarea.

Dar nu era prima floare, si probabil ca era cel mai nesemnnificativ lucru care nu rezista la noi in casa.

pentru mine asta era un moment amuzant, dar uitandu-ma la Andreea, am incercat sa-mi ascund zambetul. Era asa de trista, asa ca nu puteam decat sa fie alaturi de ea in “tragedia” asta.

Dupa ce am epuizat intrebarile cum, de ce, si care-i faza, etc..,

tot cu floarea in mana, am fost rugata sa fac ceva.

ok, nu ca mi-ar fi pasat atat de mult, dar chiar nu ma pricep la flori , habar nu aveam ce puteam sa-i fac.

Singura idee care mi-a venit a fost sa ma rog.

So, pentru prima data in viata mea, am stat langa o floare …..si m-am rugat

 ……..pentru floare . Doar Domnul si cu mine stiam cat de “serioasa” eram in ceea ce spuneam.

Andreea a dormit cu floarea (ofilita)  langa pat. Nu stiu , poate chiar s-a asteptat sa ma rog cu credinta.

Dimineata floarea aceeea a fost primul lucru pe care l-am vazut. Am strigat la Andreea sa se trezeasca si sa se uite si ea la floarea ei.  Pentru ca era in viata . Domnul a inviat-o.

Si a fost o placere sa vad bucuria si recunostinta Andreei, si sa stie ca Dumnezeu o iubeste intradevar.

Daca Domnul ma aude cu o floare, nu ar trebui sa aduc inaitea Lui si celelate lucruri care nu mai merg din casa mea…,. sau viata mea?!“

Cu acceptul prietenelor mele, implicate în această minune, am publicat acest email.

Indecision may or may not be my problem.

Psalm 23

“The Lord is my shepherd”: that’s relationship.

“I shall not want”: that’s supply.

“He makes me to lie down in green pastures”: that’s rest.

“He leads me beside still waters”: that’s refreshment.

“He restores my soul”: that’s healing.

“He guides me in the paths of righteousness”: that’s guidance.

“For his name’s sake”: that’s purpose.

“Even though I walk through the valley of the shadow of death”: that’s testing.

“I will fear no evil”: that’s protection.

“For you are with me”: that’s faithfulness.

“Your rod and your staff, they comfort me”: that’s discipline.

“You prepare a table for me in the presence of my enemies”: that’s hope.

“You anoint my head with oil”: that’s consecration.

“My cup overflows”: that’s abundance.

“Surely goodness and love will follow me all the days of my life”: that’s blessing.

“And I will dwell in the house of the Lord”: that’s security.

“Forever”: that’s eternity.

Amen.

Please, let me be Enchanted!

Îmi place tare un film: Enchanted (Magie în Manhatan).

Premiera în România a fost în februarie. La Bucureşti încă mai rulează în cinematografe. Am tot aşteptat să apară la cinema în Braşov. Şi tot aştept… Încă aştept…

Şi mă uit săptămânal în programul de cinema de aici. Şi nu apare.

Între timp l-am “luat de pe net” şi l-am văzut. Şi acum vreau şi mai tare să îl văd la cinema

Se întâmplă ceva evanghelic cu impact naţional?

Dacă aţi colindat librăriile creştine, sigur aţi văzut cărţile lui Josh McDowell: Secretul artei de a iubi, Generaţia înstrăinată, Manual de consiliere a tinerilor şi altele.

M-am uitat cu teamă pe siteul oficial dedicat vizitei lui în România, imaginându-mi nişte preţuri de intrare foarte mari.

Surprise! La ambele evenimente, din 11 şi 12 aprilie, Conferinţa pentru părinţi şi profesori şi Conferinţa Let’s Talk (Differently) About Sex intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile în sală!

În program mai sunt şi alte întâlniri:

Joi 10 Aprilie Josh McDowell va fi prezent la întâlnirea pastorilor de la Sovata.
Vineri 11 Aprilie va avea loc o întâlnire cu oficialităţi în Bucureşti (parlamentari, politicieni, funcţionari publici cu competenţe în domeniul educaţiei).
Sâmbătă 12 aprilie conferinţă pentru lideri din biserici.

Să ne rugăm pentru fiecare întâlnire; pentru vestirea Cuvântului lui Dumnezeu cu putere; pentru destinaţii schimbate; pentru reaprinderea viziunii în bisericile noastre, în lucrarea cu adolescenţii.

You cannot have wings and roots at the same time.